După cum bine ştim, calculatorul a apărut din necesitatea prelucrării şi stocării cât mai rapide a datelor. Pe măsură ce tehnica a evoluat, calculatoarele au devenit tot mai performante, aceasta însemnând o creştere a capacităţii de memorare şi o mai mare viteză de prelucrare a datelor. Azi tot mai multe persoane utilizează calculatorul, iar aceasta nu reprezintă un moft, ci o necesitate. Folosim calculatorul pentru a fi mai rapizi, mai eficienţi. Dar oare nu am devenit cumva eficienţi în detrimentul sănătăţii noastre?
Ca orice lucru care ar trebui să ne uşureze munca, şi calculatorul are unele inconveniente, Influenţa negativă asupra stării de sănătate nu se datorează atât calculatorului, cât utilizatorului.
Acuzele cele mai frecvente ale utilizatorilor de calculatoare
Cei care petrec în jur de opt ore pe zi în faţa monitoarelor se plâng de:
- dureri ale coloanei vertebrale, mai ales dureri ale coloanei cervicale şi lombare;
- dureri ale pumnului, ale cotului şi chiar dureri ale umărului, braţului mai frecvent folosit în accesarea tastaturii şi a mouse-ului;
- dureri de cap, scăderea atenţiei, ameţeli, somnolenţă, oboseală, irascibilitate;
- la nivelul feţei: arsuri, mâncărimi, usturimi, uscăciune, roşeaţă, durere, senzaţie de căldură, apariţia de pete;
- simptome oculare: oboseală, durere, usturimi, înţepături, mâncărimi, lăcrimare, uscăciune şi în mai mică măsură modificarea dioptriilor strict din cauza lucrului la calculator.
Efecte asupra ochilor şi vederii
Simptomele oculare apar cu o frecvenţă mai mare la cei care poartă ochelari, persoane care necesită o mai mare putere de concentrare la vizualizarea ecranului. În mod cu totul excepţional, pentru unii utilizatori este necesară prescripţia de ochelari speciali de protecţie în timpul lucrului la calculator, aceşti ochelari fiind diferiţi de ochelarii folosiţi în mod normal la citit.
Femeile - mai vulnerabile?
S-a observat că procentul mai mare de utilizatori PC care s-au plâns de simptomele mai sus amintite au foste femeile, probabil datorită fluctuaţiilor hormonale şi datorită faptului că acestea sunt solicitate mai mult şi în afara programului de lucru (obligaţii menajere, educaţia copiilor, care de obicei cad în sarcina femeii).
Nu s-au semnalat efecte negative asupra sarcinii şi nici avorturi spontane la femeile care lucrează în mod constant la calculator.
Probleme dermatologice
Problemele dermatologice sunt de obicei de ordin subiectiv, în apariţia acestora fiind mai degrabă implicate demachiantele şi gradul de poluare prin praf, lipsa de aerisire şi cantitatea de ozon din încăpere. În urma diverselor studii, s-a observat că aceste acuze nu se datorează câmpurilor electromagnetice create de monitor. Undele electromagnetice de foarte joasă frecvenţă, care ar putea fi dăunătoare sănătăţii operatorilor PC, sunt neglijabile la distanţa de 1 m, faţă de lateralele şi spatele monitorului, şi la distanţa la care lucrează în mod normal un utilizator al calculatorului.
Imprimantele laser şi copiatoarele pot determina creşterea cantităţii de ozon din încăpere şi astfel creşterea temperaturii şi a poluării mediului de lucru, ceea ce ar putea afecta starea de sănătate a celor din aproprierea acestor aparate. De aceea aceste aparate ar trebui pe cât posibil mutate în altă încăpere bine aerisită sau ventilată, iar dacă acest lucru nu este posibil aşezate cât mai departe de cei ce lucrează în birouri, încăperi în care se află copiatoarele şi imprimantele laser. Aceste încăperi trebuie aerisite periodic, sau prevăzute cu sisteme de aerisire sau aer condiţionat.
Recomandări pentru amenajarea locului de muncă
Manifestările musculo-scheletale şi manifestările vizuale se pot reduce sau pot dispărea prin amenajarea corectă a postului de muncă la calculator. Amenajarea locului de muncă trebuie astfel realizată încât să ofere utilizatorilor confort şi libertate de mişcare şi să diminueze în măsură maxim posibilă riscurile de natură vizuală, mentală şi posturală.
Masa de lucru
În ceea ce priveşte masa (planul) de lucru, aceasta va avea o suprafaţă suficientă pentru o amplasare flexibilă a ecranului, tastaturii, documentelor şi a echipamentului auxiliar. Suprafaţa de lucru trebuie să fie mată, pentru a evita reflexiile. Din acelaşi motiv, şi restul mobilierul de lucru trebuie să fie mat. Sunt contraindicate culorile deschise care pot produce un contrast excesiv de luminanţă. Mesele de lucru trebuie să permită poziţionarea lejeră şi mişcarea membrelor inferioare sub planul de lucru.
Materialul din care este confecţionat planul de lucru să nu fie rece la atingere şi să nu antreneze o conductivitate excesivă a căldurii către corpul utilizatorului.
Scaun ergonomic
Scaunul de lucru trebuie să fie stabil şi să permită utilizatorului libertate de mişcare şi o poziţie confortabilă. De asemenea, trebuie să aibă înălţime reglabilă. Dacă acest lucru nu este posibil, postul de muncă la calculator va fi prevăzut cu un reazem de picioare pentru utilizatorii de talie mică. Scaunul trebuie să fie prevăzut cu mecanism de basculare, astfel încât să fie posibilă o basculare spre înainte a suprafeţei de şedere şi să poată fi adoptate poziţii de lucru înclinate. Spătarul scaunului trebuie să fie reglabil atât ca înălţime, cât şi ca înclinare, şi trebuie să sprijine zona lombară, umerii şi partea superioară a toracelui.
Poziţionarea şi setările ecranului
Ecranul trebuie să poată fi orientat uşor şi liber pentru a putea fi adaptat nevoilor utilizatorilor. El nu trebuie să prezinte reflexii care să provoace disconfort utilizatorului. Este de preferat ca ecranul să fie tratat din fabricaţie împotriva reflexiilor. Caracterele de pe ecran trebuie să fie bine definite, cu un format clar, de mărime suficientă şi cu un spaţiu corespunzător între caractere şi între linii. Imaginea de pe ecran trebuie să fie stabilă, iar între caractere şi fond trebuie să existe un contrast adecvat, cu posibilitatea reglării acestuia de către utilizator.
Ecranul, suportul de documente şi tastatura trebuie amplasate la distanţe aproximativ egale faţă de ochi. Monitoarele vor fi astfel amplasate încât direcţia de privire să fie paralelă cu sursele de lumină. De asemenea, vor fi aşezate la o oarecare distanţă de ferestre. Dacă acest lucru nu este posibil, se vor utiliza paravane şi storuri la ferestre pentru a putea regla luminozitatea la locul de muncă.
Poziţionarea tastaturii şi postura corectă a corpului
Tastatura trebuie să fie concepută astfel încât să permită utilizatorului localizări şi acţionări corecte, rapide şi confortabile ale tastelor. Ea trebuie să fie separată şi mobilă faţă de ecran pentru a permite reglarea distanţei de citire în funcţie de cerinţele vizuale şi de utilizarea optimă a planului de lucru. Înălţimea tastaturii trebuie să asigure în timpul utilizării un unghi între braţ şi antebraţ de minim 90 grade.
S-a observat că poziţia de lucru nu este continuă, deoarece operatorii sunt mai puţin legaţi material de postul de lucru. Postura corectă este cea cu bustul vertical sau uşor înclinat înainte fără a înclina mai mult de câteva grade capul (apar dureri cervicale). Se vor evita poziţiile care jenează circulaţia sanguină în membrele inferioare.
Pauze şi alternanţa activităţilor
Este bine ca lucrul în faţa calculatorului să alterneze cu alte activităţi, iar dacă este necesară o muncă continuă în faţa monitoarelor sunt recomandate pauze de minim 10 minute la interval de o oră de lucru. Este bine ca aceste pauze să aibă loc în afara încăperii de lucru. Există firme care asigură pauze active de lucru punând la dispoziţia angajaţilor săli de recreere, săli de gimnastică. De menţionat că intervalele de timp în care utilizatorul aşteaptă răspunsul din partea calculatorului nu sunt considerate pauze de lucru.
Respectarea acestor câteva condiţii de lucru nu substituie controalele medicale periodice.
Pentru a face din calculator un real sprijin, trebuie să ţinem cont de condiţiile care ne asigură o stare corespunzătoare de sănătate.
Subiect: Calculatorul şi sănătatea 
Lun Apr 19, 2010 10:03 pm
