“Criza sentimentală este specifică nouă oamenilor şi probabil că fiecare dintre noi a traversat cel puţin o astfel de criză. Criza sentimentală poate fi mai profundă sau mai puţin profundă, în funcţie de vârstă, momentul în care a avut loc şi implicaţiile emoţionale”, a explicat Cristina Fülöp, psihoterapeut în cadrul Clinicii Academica.
Criza sentimentală nu se manifestă strict la nivel psihic, ea având şi manifestări fizice. Simptomele fizice ale crizei sentimentale sunt: tulburarea de atenţie, tulburarea de memorie, scăderea tonusului, instalarea stării de oboseală şi de iritabilitate.
Criza sentimentală poate rezulta dintr-o supărare bruscă: pierderea slujbei, diagnosticarea cu o anumită boală, pierderea partenerului sau pur şi simplu pierderea unui obiect drag. Criza sentimentală mai poate apărea şi în urma unei situaţii persistente de stres în cuplu, situaţie care se finalizează prin despărţirea de partener.
Criza sentimentală nu ţine cont de vârstă sau de sex. Ea este resimţită în aceeaşi măsură de femei şi de bărbaţi, de persoane de 18 ani sau de 50 de ani. Singura diferenţă este dată de modul în care reacţionăm în faţa unei astfel de crize: ne mascăm suferinţa sau o exprimăm făţiş, vorbim despre problema noastră cu un psihoterapeut, ne închidem în noi, ne lansăm într-o nouă relaţie pentru a ne pansa rănile sau refuzăm cu încăpăţânare orice tentativă de refacere a vieţii sentimentale.
Criza sentimentală poate fi depăşită dacă persoana care o experimentează trece de starea de negare şi acceptă ideea că are nevoie de ajutor din afară, atât din partea prietenilor apropiaţi sau a familiei cât şi din partea unui psihoterapeut.
Criza sentimentală ne afectează sănătatea
Criza sentimentală ne afectează pe mai multe planuri: ne afectează relaţionarea cu cei din jur, ne deteriorează încrederea în propria persoană şi în calităţile noastre, ne face să fim hiperemotivi şi să experimentăm diverse simptome fizice. Printre simptomele care însoţesc o criză sentimentală se numără: tulburările de memorie, tulburările de concentrare, izbucnirea în plâns atunci când ne înfuriem sau chiar fără un motiv aparent, experimentarea unor atacuri de panică, precipitarea respiraţiei şi creşterea ritmului cardiac.
Stadiile crizei sentimentale
Criza sentimentală se manifestă prin mai multe stadii. La început, victima unei astfel de crize se află în starea de negare, apoi încearcă să uite de experienţa din trecut aruncându-se în alte activităţi sau relaţii care să îi ocupe gândurile şi timpul. Într-un final, acesta realizează că are nevoie să vorbească despre evenimentul care a declanşat criza sentimentală. În astfel de situaţii, deşi ajutorul prietenilor şi a familiei sunt utile, acesta nu este suficient. În astfel de situaţii este important să se apeleze la sfatului unui psihoterapeut, deoarece psihoterapeutul este singura persoană obiectivă care îi poate acorda pacientului o altă perspectivă asupra problemei prin care acesta trece.
“Depăşirea crizei sentimentale se face prin încercarea de ocupare a timpului şi a minţii cu alte lucruri. Persoanele care au suferit o pierdere şi a cum se află în plină criză sentimentală trebuie să ştie că la ieşirea dintr-o relaţie fiecare dintre noi se confruntă cu o perioadă de doliu la fel ca la pierderea efectivă a cuiva drag”, a afirmat psihoterapeutul Cristina Fülöp, din cadrul Clinicii Academica.
Depăşirea crizei sentimentale se face mult mai uşor cu ajutorul unui psihoterapeut. Demersul psihoterapeutic este unul de echipă în care cel mai mare efort îl face cel aflat în faţa psihologului. El este cel care, în primă fază, realizează că are o problemă şi că are nevoie de ajutor de specialitate pentru a o depăşi.
“Psihoterapia înseamnă muncă de echipă în care ajutorul este dat de către psihoterapeut prin faptul că arată o altă perspectivă a lucrurilor. Suntem obişnuiţi să vedem, să gândim, să simţim într-un anumit fel. Psihologul ne arată o altă perspectivă prin care putem privi realitatea”, a explicat psihoterapeutul Clinicii Academica.